Semi-Zeu

Priveşti pe fereastră pasiv şi plictisit,
De-atâta adorare aproape-ai obosit.
Cu ţigara fumegând între degetele lungi,
Încercând în zadar singuratatea s-o alungi.

Divin de frumos,
Nici vesel nici serios...
Tu nu arăţi nici bucurie, nici durere,
Nu-şi au loc în tine nici slăbiciune, nici putere.
Eşti doar menit să fii etern adorat,
Să joci rolul tău de Casanova
Dar sedus şi abandonat.

Îngropat în fotoliu, cu capul dat pe spate,
Încruntat, cu degetele subţiri crispate.
Ce eşti tu? Eşti demon sau eşti înger?
Nepăsător la victorii şi înfrangeri.

Inuman de frumos,
Cu un zâmbet dureros...
N-am nevoie să te înţeleg ca să te iubesc,
Dar numai pe tine nu pot să te citesc.

E firesc, vei rămâne singur mereu,
Mă vei pierde curând,
Eu nu pot fi ca tine
Semi-zeu!